🌿🍅 Ce au în comun frunzele de tomate, longevitatea din Okinawa și niște bomboane din pădurea amazoniană? Toate au fost pe agenda noastră astăzi, la IHC2026 Kyoto. 🇯🇵🌏
🌅 Dimineața a început la 8:30, în plen, cu două prezentări care ne-au pus pe gânduri.
🍅 Qu Dongyu (Director General FAO) — „Fruit and Vegetable: Global Trends, Innovation and the Road Ahead”.
Mesajul-cheie? Japonezii ne dau o lecție de bun-simț: nu risipesc nimic. ♻️ Problema lumii nu este doar că trebuie să producem mai mult, ci și că irosim o parte importantă din ceea ce producem. Soluția stă în folosirea inteligentă a fiecărei resurse și a fiecărei recolte. 🌱 „Stop waste” nu e doar un slogan, e o strategie. 🌍
🇯🇵 Akiko Ito (NARO – National Agriculture and Food Research Organization) — „Horticulture in Japan: Current Status and Future Prospects”.
Aici ne-a surprins un lucru: horticultura ocupă un loc uriaș în agricultura Japoniei, iar legumele reprezintă circa 25% din valoarea producției. 🥬🍅🥕 La noi, în România, legumele și pepenii înseamnă aproximativ 16–19%.
E o diferență care spune multe. Poate nu întâmplător Japonia are una dintre cele mai longevive populații din lume — iar Okinawa, celebra „insulă a longevității”, este cunoscută pentru un stil de viață în care legumele și cumpătarea au un rol important. 🥗🌿 Poate că sănătatea începe, până la urmă, în farfurie. 🍽️💚
🔬 Apoi, munca serioasă — sesiunile paralele. La IHC2026 se desfășoară 27 de simpozioane, dintre care astăzi au rulat 20 în paralel. Ce am selectat pentru fermierii noștri și pentru cercetarea de la Buzău?
🍃 O „comoară ascunsă” chiar în frunzele de tomate.
Un studiu a arătat că frunzele de tomate — de obicei considerate un rest vegetal fără valoare — pot fi tocate, uscate și transformate în pulbere și peleți, apoi utilizate ca îngrășământ. 🌱
Rezultatele obținute în cultura de salată au arătat un aport mai mare de azot (NO₃, NH₄-N), potasiu și calciu comparativ cu gunoiul de pasăre, precum și o eliberare mai rapidă și în cantitate mai mare a azotului față de celelalte variante testate, inclusiv alge și gunoi de pasăre. ♻️ Deșeul de azi, resursa de mâine.
💧 Și o reamintire simplă, dar esențială: irigarea optimă face diferența.
O cercetare pe soluri de seră a arătat cât de fin este echilibrul: prea puțină apă duce la acumularea sărurilor, stres osmotic și degradarea structurii solului; prea multă apă spală nitrații în adâncime și poate pune în pericol pânza freatică. 🌱💦
👨🌾 Mesajul pentru fermieri este clar: irigarea corectă nu înseamnă „cât mai mult”, ci „cât trebuie” — suficient pentru a controla acumularea sărurilor, dar nu atât de mult încât să pierdem azotul și să poluăm.
🏆🍅 Sesiunea de postere — momentul nostru!
SCDL Buzău a prezentat două lucrări dedicate tomatelor:
🍅 Drd. ing. Emilian Mirea – „Influența structurii solului asupra dezvoltării și productivității soiului de tomate tip inimă-de-bou Andrada”, lucrare selectată pentru Young Minds Award 🏅;
🍅 Dr. ing. Elena Barcanu – „Mind the Gap: Aligning Farmer-Driven Selection with Consumer Preferences in Tomato” (Evaluarea senzorială a tomatelor cu ajutorul consumatorilor). 👩🔬🍅
🌍🤝 La postere am fost vizitați de cercetători din întreaga lume: profesori și specialiști din Australia, Kenya, Japonia și Canada, de la Universitatea Wageningen din Olanda, precum și reprezentanți Takii Seeds din Japonia.
📇 Am făcut schimb de date de contact, am discutat despre preocupările comune de cercetare și am pus bazele unor posibile colaborări viitoare.
🇷🇴🔬 Cercetarea românească în domeniul tomatelor se face văzută la Kyoto!
🩸🌱 De ce contează biofortificarea — și de ce este un trend global?
În sesiunile paralele am participat și la lucrări dedicate biofortificării, un subiect tot mai prezent la congres. 🌍 Contextul este unul important: deficitul de fier și carența de zinc afectează populații numeroase la nivel mondial, mai ales în țările în curs de dezvoltare.
🥬 Aici intervine conceptul de biofortificare — creșterea conținutului legumelor în micronutrienți esențiali precum fier, zinc, seleniu sau iod, prin intervenții aplicate direct în procesul de cultivare. 🌱🧪
🍅 Tomata este una dintre țintele interesante, pentru că este consumată pe scară foarte largă. Lucrările prezentate au arătat că, prin fertilizare la sol combinată cu tratamente foliare, se pot obține fructe semnificativ mai bogate în anumite elemente minerale.
🌿 Direcția este clară: horticultura mondială nu mai urmărește doar „mai multă hrană”, ci și hrană cu o valoare nutritivă mai ridicată. Un subiect pe care îl urmărim cu mare interes și pentru viitorul cercetării de la Buzău. 🔬🍅💚
🍫🌳 Iar la final, o surpriză din Amazon!
La Workshop 6 „Biodiversity from the tropics and subtropics”, moderat de Kaeko Murota, Shimane University, am degustat produse obținute din fructe și plante despre care puțini dintre noi auziseră până acum:
🍬 bomboane de „cacao alb” din copoazú (Theobroma grandiflorum), umplute cu camu-camu (Myrciaria dubia) — unul dintre fructele cunoscute pentru conținutul foarte ridicat de vitamina C, exportat din Peru în Japonia;
🍪 biscuiți din ñame sud-american (Dioscorea trifida).
🌳🌎 Produse provenite din biodiversitatea amazoniană — o dovadă că natura încă ascunde adevărate comori gastronomice și nutriționale. 💚
🎉🎂🇷🇴 Și pentru că această zi are o semnificație aparte, îi urăm „La mulți ani!” domnului prof. univ. dr. Florin Stănică, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, prezent alături de noi la acest congres mondial. 🌿🇯🇵
Îi dorim multă sănătate, energie și cât mai multe realizări în sprijinul cercetării românești! 🔬🌱🇷🇴
🌅 Ziua s-a încheiat la ora 20:00 — pe întuneric deplin, pentru că aici soarele apune în jurul orei 18:30. 🌙🇯🇵
🇷🇴❤️🇯🇵 De la Kyoto, cu gândul la Buzău. Mâine continuăm! 🌱🔬🍅




