S.C.D.L Buzău – Cercetare, inovație și pasiune pentru legumicultura românească!

IHC2026 Kyoto, ziua 3: altoirea tomatelor, între producție și gust

🍅 O tomată mai rezistentă și mai productivă… dar mai puțin gustoasă. Trebuie neapărat să alegem între producție și gust? Aceasta a fost una dintre întrebările zilei a treia la IHC2026 Kyoto.

Încă o zi intensă. Din cele 27 de simpozioane, astăzi s-au desfășurat în paralel 24. Am răsfoit cu atenție cele 38 de pagini de titluri de lucrări și am ales cu grijă ce merită ascultat — pentru că, într-un congres de asemenea anvergură, alegerea e o artă în sine. 😊

Ziua a fost dominată de pomicultură 🍎, dar s-au strecurat și câteva teme de legumicultură. 🍅🌶️🥬

Cele mai valoroase pentru noi au fost lucrările cu tentă practică — pe acelea vrem să le facem cunoscute fermierilor. Partea de genomică, pangenomică, capacitatea combinativă și heterozisul pentru caracterele de producție în încrucișările interspecifice sau faptul că un ardei chili din Nepal este un tetraploid cu un fond genetic unic — toate acestea le păstrăm pentru sesiunile noastre interne de lucru. 🔬🧬

🍅 Altoirea tomatelor: câștigăm rezistență, dar pierdem din gust?
O lucrare din Italia a testat diferiți portaltoi la tomate. Concluzia evidențiază un compromis pe care mulți fermieri îl cunosc: plantele altoite pot fi mai viguroase, mai productive și mai rezistente la anumiți factori de stres, inclusiv nematozi — dar, la unele combinații altoi–portaltoi, gustul poate avea de suferit. Portaltoiul influențează metabolismul fructului, iar rezultatul poate fi un conținut mai redus de zaharuri și acizi, adică fructe mai „fade”.

Interesant este că cercetătorii din Croația au observat un fenomen asemănător la pepenele galben 🍈: mai rezistent și mai productiv, dar cu mai puține zaharuri, deci mai puțin dulce. O lecție importantă pentru ameliorare: productivitatea, rezistența și calitatea trebuie urmărite împreună. 🎯

🌿 Fertilizanții pe bază de alge — un aliat pentru fotosinteză.
Am reținut o idee simplă și aplicabilă: mediul de cultură, împreună cu suplimentarea cu produse pe bază de alge, poate îmbunătăți performanța fotosintetică a plantelor. 🌱☀️ O abordare cu potențial practic pentru obținerea unor plante mai viguroase.

🥬 Loboda, o legumă uitată care merită redescoperită.
Lars Mogren a prezentat potențialul lobodei de grădină (Atriplex hortensis), cu date științifice despre valoarea ei nutrițională — o plantă veche, rezistentă, pe care merită să o readucem în atenție. 🌱

🐛 Cum ții nematozii la distanță fără chimicale.
O lucrare din Benin, despre managementul agroecologic participativ al nematozilor galicoli (root-knot nematodes) în cultura de ardei 🌶️, ne-a arătat potențialul a două plante: busuiocul african (Ocimum gratissimum), o plantă aromatică cu proprietăți nematicide, și cânepa de Bombay (Crotalaria juncea), o leguminoasă utilizată și ca îngrășământ verde.

Împreună, au contribuit la ținerea sub control a nematozilor pe durata primului ciclu de cultură. O soluție simplă, cu potențial pentru sistemele de producție cu inputuri reduse. ♻️🌿

🍓 Sesiunea de postere — de data aceasta, ca vizitatori.
Nefiind zi de prezentare, am avut răgazul să trecem pe la standuri. Am văzut un furtun de picurare japonez, lat, gândit inteligent pentru irigarea uniformă. 💧

Am aflat că în Japonia unele soiuri de căpșuni se cultivă pornind de la sămânță, nu de la stoloni — o metodă care permite obținerea unui material biologic sănătos și deschide noi posibilități pentru ameliorare. 🍓🌱

💻🧬 Și am descoperit companii care folosesc bioinformatica și analiza datelor pentru a prezice care combinații hibride au cele mai mari șanse de reușită — practic, un mod de a „testa pe calculator” înainte de a semăna în câmp, ceea ce poate scurta timpul și reduce costurile unui program de ameliorare.

🧭 Workshopuri — erau prea multe teme care ne interesau, așa că fiecare a mers la câte unul:

🤖 AI în horticultură — oportunități, provocări, soluții și adoptare. Inteligența artificială bate tot mai insistent la ușa cercetării agricole.

🌳 Abordări agroecologice pentru un viitor mai rezilient — un workshop bogat, cu studii de caz din Grecia, Argentina și Japonia. S-a vorbit despre perdele forestiere alcătuite din pomi fructiferi și arbuști, despre conservarea soiurilor tradiționale și despre valorificarea plantelor autohtone și locale.

Mesajul principal ne-a rămas în minte: viitorul horticulturii sustenabile nu depinde de o singură tehnologie, ci de îmbinarea mai multor soluții — vechi și noi, locale și inovatoare. 🌍🌱

🎓 Cum întărim cercetarea și educația horticolă publică — o discuție care ne-a atins direct: scăderea numărului de studenți și de tineri interesați de horticultură nu este o problemă doar la noi, ci una resimțită la nivel internațional.

🧬 Ameliorarea prin mutații induse la plantele horticole — unde am învățat concret inclusiv cum se calculează doza pentru inducerea mutațiilor. 🔬

Cam atât despre ziua a treia. Plecăm cu multe idei în agendă și cu încă o zi de congres înainte. 😊

Numai gânduri bune de la Kyoto! 🇷🇴🤝🇯🇵

Distribuie